11/12/2017
Familii Copii
O campanie a Ministerului Administratiei si Internelor prin Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta

Comunicate de presa

1.10.2008
In cadrul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta sunt disponibile urmatoarele posturi: Ofiter specialist...
>>more

27.5.2008
În primul trimestru al anului 2008, pe teritoriul României au avut loc 3.972 incendii (în medie 44 pe zi), faţă de...
>>more

Sunteti aici: Home » Asociatii de proprietari

De ce trebuie sa fim pregatiti

Multi dintre noi locuim in apartamente la bloc, intr-o zona seismica. Peste 10 milioane de romani sunt expusi cutremurelor, iar in zone cu seismicitate ridicata, de peste VII grade MSK (Mercalli, intensitate), sunt amplasate circa 40 de orase dens populate. Printre orasele cele mai expuse figureaza Bucuresti, Focsani, Buzau, Ploiesti, Iasi, Barlad, Vaslui, Braila, Galati, Alexandria, Zimnicea, Giurgiu, Timisoara, Arad, Satu-Mare si Oradea.

Cea mai activa arie seismogena este Vrancea, insa in tara exista si alte zone expuse: in Banat, in nord-vest, in nor, in centrul Transilvaniei, in Fagaras si in Dobrogea.

Potrivit studiilor statistice si probabilistice ale specialistilor, un cutremur cu magnitudinea de peste 7 grade Richter se poate produce oricand in zona Vrancea. La un astfel de seism major, cu o magnitudine asemanatoare celor din 1977 sau 1940, mai multe orase pot fi afectate. Bucurestiul, ca aglomerare urbana de peste 2 milioane de locuitori, este in cea mai vulnerabila pozitie din cauza unui mare numar de cladiri construite in perioadele in care normele de proiectare la cutremur nu existau sau erau la inceputuri.

Seismele vrancene

Potrivit datelor istorice de aproape 1000 de ani, marile cutremure de Vrancea s-au succedat, in linii mari, cam de trei ori pe secol. Conform evaluarilor probabilistice, cutremurele vrancene cu o magnitudine Richter 7 au o perioada medie de recurenta de 32 de ani, iar cele de magnitudine Richter 7,2 au o perioada medie de revenire de 46 de ani. Nici una dintre aceste modelari matematice nu trebuie insa inteleasa calendaristic, deoarece seismele isi au propriile legi de producere.

Cel mai puternic cutremur cunoscut in Romania a fost in octombrie 1802, magnitudinea sa fiind estimata la 7,5-7,8 grade Richter dar cutremurele cu cele mai grave efecte din Romania au fost inregistrate in 1940 si 1977. La data de 4 martie 1977, un cutremur de magnitudine 7,2 Richter a facut 1.570 de morti, 11.300 de raniti si a avariat 32.900 de locuinte. 90% din victime au fost inregistrate la Bucuresti. De atunci, alte doua cutremure puternice au avut loc pe 30 august 1986 (magnitudine 7 Richter) si 30 mai 1990 (magnitudine 6,7 Richter).

Sistemul de anuntare a seismelor - abia la inceput

Desi zona Vrancea este destul de aproape de Bucuresti si alte mari orase, pe baza diferentelor de viteza de propagare a undelor seismice pana in alte zone, se poate transmite o avertizare privind producerea unui cutremur cu 25 de secunde inainte ca unda distructiva sa ajunga la centrele populate. Sistemul de pager este disponibil pe baza de abonament privat. Desi aparatul nu anunta cat de puternic va fi cutremurul si nu este un sistem oficial de avertizare, acest interval iti poate permite sa inchizi gazele si sa-ti plasezi familia in zonele sigure ale apartamentului sau sa iesi din casa, daca ai verificat ca 25 de secunde sunt suficiente pentru a iesi sau a te indeparta de cladirile vulnerabile.

Din 2005, exista un proiect pilot pentru un sistem de avertizare dedicat inchiderii gazelor, a electricitatii si a altor retele care, daca s-ar avaria grav, ar mari pagubele, in cazul unui seism foarte puternic. Este vorba in special de marile uzine, rafinarii, centrale, aeroporturi, agenti economici. Oricum, cei care vor fi pregatiti anticipat vor putea sa se protejeze, cu sau fara avertizare.

Cladirile cu "buline rosii"

Bucurestiul isi datoreaza vulnerabilitatea la cutremur cladirilor inalte ridicate in perioada interbelica, atunci cand practicile si normele in constructii au neglijat riscul seismic, ca si unor tipuri de cladiri realizate inainte de 1977, a caror comportare s-a dovedit defavorabila fata de specificul miscarii terenului la cutremurele de Vrancea. In momentul de fata, sunt cunoscute asa-zisele „cladiri cu bulina rosie” din Bucuresti – cele aproximativ 120 de cladiri incadrate in clasa de risc I si evaluate de experti ca prezentand un pericol ridicat de prabusire la un seism similar celui din 1977. Consolidarea acestora merge foarte greu, in special din cauza reticentei proprietarilor de a demara lucrarile necesare, si asta in conditiile in care autoritatile sprijina proprietarii, din punct de vedere financiar, in realizarea consolidarii.

Nu doar „cladirile cu bulina rosie” sunt in pericol. In Romania exista zeci de mii de imobile vechi, construite intr-o vreme cand nu se tinea cont de riscul seismic. Deoarece au trecut prin cateva cutremure si s-au deteriorat in timp, multe dintre aceste cladiri pot suferi avarii importante la seisme, daca nu sunt luate masuri de reparatii si consolidare. Din pacate, dupa 1990, in unele apartamente din Bucuresti si din tara au fost operate modificari, fara autorizatie, ceea ce ar putea avea un efect negativ asupra multor cladiri.

Conform datelor unui studiu INCERC, realizat in 1992, categoria cea mai expusa riscului o reprezinta cladirile inalte (7-12 etaje) cu schelet din beton armat, construite inainte de 1940, fara protectie antiseismica. Peste 14.000 de apartamente, din care 10.000 in zone seismice, erau in aceasta situatie.

O serie de cladiri cu parter flexibil (structuri cu spatii comerciale la parter, unde sunt stalpi ce suporta peretii rigizi de beton armat ai etajelor), ridicate intre 1950 si 1976 pot fi si ele afectate, in general in zona de imbinare dintre parter si primul etaj, chiar daca in momentul construirii lor au fost luate in calcul o serie de norme antiseismice. O parte dintre acestea au suferit avarii in 1977 si au mai trecut de atunci prin alte cateva seisme.

Desi multe cladiri joase din zidarie, realizate pana in 1977, nu au fost executate cu control tehnic specializat si se pot avaria, nu sunt deosebit de periculoase pentru securitatea vietii locatarilor.

Potrivit unui scenariu realizat de INCERC, in anumite ipoteze, cu date statistice condensate, numarul de cladiri vulnerabile, care ar suferi avarii semnificative la un cutremur major in Bucuresti ar ajunge la 23.000, dintre care 50% sunt cladiri cu parter, parter plus un etaj, 40% sunt imobile de pana la patru etaje si 10% cladiri inalte. In scenariul de cutremur pe timp de noapte, peste 450.000 de bucuresteni se pot afla in cladiri construite pana in 1977, care pot fi grav afectate. Dintre acestia, in ipoteza avariilor majore, peste 6.500 ar putea sa-si piarda viata, iar alti 29.000 ar putea fi raniti.

Cu toate acestea, desi cutremurele in sine nu pot fi impiedicate sa se produca, o mare parte dintre pericolele care le insotesc ar putea fi evitate sau reduse considerabil daca fiecare proprietar si fiecare asociatie de proprietari s-ar preocupa de reducerea riscului, prin masuri anticipate.

Home Publicatii Site-uri utile Contacte www.sanseinplus.ro
© 2007 Ministerul Administratiei si Internelor. Toate drepturile rezervate.